Administratorii proiectului ”Cineclic” au făcut publice noi fotografii din perioada comunistă, care arată cât de toxice erau produsele pe care le consumau românii în acea vreme.
Un recent sondaj realizat de Antena 3 CNN a scos în evidență diverse perspective ale românilor cu privire la evoluția țării, din comunism, până în prezent.
„Mulți dintre cei cărora în urmă cu 34 de ani le-au sângerat rănile așteaptă încă să li se facă dreptate”, arată premierul Marcel Ciolacu în mesajul de Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România și de Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății.
Istoricul Lavinia Betea a lansat o nouă carte-interviu, realizată în colaborare cu Ştefan Andrei, fostul ministru de Externe al lui Nicolae Ceaușescu sau "stăpânul" secretelor fostului dictator.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, astăzi, legea prin care România va contribui voluntar pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC.
Democraţie îndoielnică, inegalităţile mari la venituri, educaţia şi sănătatea precară sunt problemele ţării, arată cel mai recent raport al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung, care atrage atenţia că mare parte din populaţie consideră că ducea o viaţă mai bună în comunism.
Muzeul Amintirilor din Comunism se va deschide începând din 1 aprilie 2022, în fostul Hotel Capitol din Braşov. Vor fi expuse peste 100 de obiecte şi mărturii personale, fragmente din viaţa cotidiană a românilor din timpul perioadei comuniste.
George Simion, co-preşedinte AUR, a comentat asocierea cu Călin Georgescu şi scandalul iscat în ultimele zile. „Domnul Georgescu a făcut o gafă. M-am născut în 1986 şi nu vreau să fiu asociat cu simpatii anitsemite", spune acesta.
Un proiect de lege, aflat în Parlament, va favoriza corupția în medicina legală românească, deoarece creează premisele exercițării de presiuni asupra experților medico-legali, propunând un mod de organizare și funcționare de sorginte sovietică.
Osemintele a sute de oameni au fost găsite de echipa de arheologi condusă de istoricul Marius Oprea. Într-o conferinţă susţinută la Teatrul Naţional, istoricul a făcut un bilanţ al celor 14 ani de activitate.ani în care a reuşit să descopere victime ale comunismului şi să redea osemintele familiilor.
Luni, 20 ianuarie, Jurnalul lansează un album cu imagini nemaivăzute. "Comunismul, prin gaura cheii. Fotografii inedite dinainte de Revolutie". Pentru a sti unde vrem să mergem, este esential să aflăm si de unde venim. Nu o facem prin extrase din documente oficiale, ci prin imagini care fixează momente cu trăiri intense sau aspecte ale vietii, zi de zi.
De la Scornicești la Soveja sau la Cluj, cuvântul Tovarașului despre marile realizări nu lipsea nici în trecerea dintre ani, când tinerii români dădeau carne la schimb pentru un loc la o cabană.
Ghearele de pui sunt coșmarul celor care au trăit regimul comunist la noi în țară. Înainte de 1989, în vitrinele alimentarelor din orașele României se găseau mai ales tacâmuri și gheare de pui. Nici vorba despre carne macră. Iar, pulpele sau pieptul erau o raritate.
25 decembrie 2019. La 30 de ani de la moartea lui Nicolae Ceaușescu, unii încă îi simt lipsa și îi duc dorul. Alții îl văd încă foarte prezent în metroul făcut (mai degrabă) „pe vremea lui” sau clădirile presărate după propria-i poftă prin București. Am vrut să ascultăm ambele părți ale poveștii și să înțelegem ce s-a schimbat. În bine, în rău...
Ce îi determină pe unii oameni să creadă că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, deși poate ei chiar nu o duceau mai bine? Cum ajungi să îți „placă” un regim autoritar? Cum schimbăm percepția?
Perioada comunistă a rămas în memoria românilor și prin cozile la alimente. Rafturi goale, mâncare și benzină pe cartele, dar și produse trainice sau de pe piața neagră. Cum era să stai la cozi, ce găseai la Alimentara și cât costa „Răpirea din Serai”?
Au trecut 30 de ani de la Revoluția care ne-a transformat total viața. Trei decenii, răstimp în care s-a pus în permanență problema dacă sacrificiul tinerilor care s-au jertfit pentru libertate a meritat. Copiii Revoluției de atunci au proprii urmași. Și pentru unii și pentru ceilalți este important să rememorăm evenimentele sângeroase care ne-au dat dreptul să trăim 30 de ani de libertate.
Perioada comunistă din România e văzută foarte diferit de cei care au trăit-o. E pentru mulți o perioadă după care tânjesc și astăzi, din anumite puncte de vedere, iar pentru alții e o experiență pe care nu ar vrea să o mai trăiască vreodată.
Revoluția din 1989, însă, a fost pentru toți un vis cumplit pe care încearcă din greu să-l șteargă din memorie, deși cei care au trăit pe vremea lui Ceaușescu sunt conștienți că acele cicatrici și imaginile de coșmar văzute atunci îi vor bântui o viață întreagă.
”Se trăia mai bine pe vremea lui Ceauşescu'” o frază pe care părinții sau bunicii noștri o spun destul de des, idealizând mai mult sau mai puțin regimul Ceaușist.
Cu nostalgie, mulți dintre cei care au prins regimul comunist din perioada tovarășului, deplâng vremurile tinereții de atunci. Uitând de frigul pe care trebuiau să-l îndure, de alimentele date cu porția, aceștia erau bucuroși că nu duceau grija zilei de mâine: aveau o locuință și un loc de muncă stabil.
Timp de aproape patru decenii presa românească s-a aflat sub regimul comunist. Ziarele înseamnau informațiile ”ce trebuie să știe poporul”. Limbajul de lemn, formarea omului nou, discursurile și imaginile din fruntea ziarelor cu tovărășul Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au traversat generații întregi. Odată cu Revoluția Română oamenii au început să respire aerul a ceea ce jurnaliștii au numit libertatea presei.