Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a transmis, luni, o informare publică prin care răspunde acuzaţiilor din documentarul Recorder, "Justiţie Capturată", publicat pe 9 decembrie, acum aproape o lună. Printre altele, CAB susţine că "instanța nu a fost solicitată să își exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, deși o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări completuri și echilibrate a publicului". În analiza publicată, instanţa a prezentat motivele pentru schimbarea completurilor de judecată, dar şi informaţii despre dosarele de corupţie, din ultimii trei ani.
La aproape o lună de la izbucnirea celui mai mare scandal din Justiţie al momentului, Curtea de Apel Bucureşti a transmis, luni, o analiză în care răspunde punctual la acuzaţiile "investigaţiei" (N.r. - sic / CAB a pus cuvântul investigaţie între ghilimele) publicate de Recorder, care a produs cinci zile de proteste în Capitală şi nu numai.
Astfel, Curtea de Apel a expus motivele pentru care completurile de judecată au fost modificate.
"În mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor pronunțate de completurile de judecată. Modificările intervenite în componența completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege. În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuității activității judiciare și respectarea dreptului justițiabililor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil", se arată în documentul instanţei, semnat de preşedintele CAB, judecătoarea Liana Arsenie.
Documentul integral poate fi citit AICI.
"Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar.
Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept", se mai arată în document.
CAB a prezentat şi cauzele care au dus la schimbarea completurilor:
"Situația centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:
- pensionări și degrevări anticipate pensionarii - 55 situații;
- promovări în carieră - 53 de situații;
- integrare în secție a judecătorilor nou veniți - 144 modificări;
- degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității cauzelor, alte situații - 41 cazuri;
- reluarea activității după concedii maternitate, alte situații - 48 cazuri;
- detașări - 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti)", precizează instanţa.
Curtea de Apel prezintă şi răspunsuri pentru fiecare dintre cele trei situaţii exacte menţionate şi detaliate în documentar, iar despre dosarul Vanghelie, Curtea susţine că "modificările operate au intervenit ca urmare a continuării activității de către un judecător la CSM, încetării activității unui judecător în cadrul secției, ca urmare a redistribuirii în altă secție pentru echilibrarea volumului de activitate, încetării activității unui judecător care nu făcea parte din schema Curții de Apel București, pentru a finaliza un număr de peste 170 de hotărâri rămase neredactate la instanța de fond".
În documentarul "Justiţie capturată", publicat de Recorder, mai mulți magistrații, unii sub protecția anonimatului, au făcut dezvăluiri despre fapte petrecute la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), ÎCCJ sau CSM. A doua zi de la publicare, la conferința de presă a CAB, menită să demonteze acuzațiile din documentar, o judecătoare, Raluca Moroșanu, a înfruntat conducerea CAB și a declarat că acesta a spus adevărul, iar cine susține contrariul minte.
Curtea de Apel București și Consiliul Superior al Magistraturii au negat acuzațiile din documentarul Recorder și au denunțat o campanie de "destabilizare" a sistemului de justiție.
Președintele Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, a acuzat materialul, spunând că "cea mai gravă mistificare sunt alegațiile privind direcționarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completurilor".
La scurt timp, Nicușor Dan a lansat un apel public către întreg corpul magistraților, după ce peste 200 de judecători și procurori au semnalat probleme de integritate în sistemul judiciar. Șeful statului a anunțat o consultare deschisă, fără limită de timp, dedicată exclusiv acestor sesizări.
În paralel, au început și protestele. Sute de oameni au ieșit în stradă în București, dar și în alte mari orașe, pentru a cere demisia preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, şi a procurorului şef al DNA, Marius Voineag.
Ştiri video recomandate
