Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infact miocardic. Cine sunt cei mai afectați și cum ne putem adapta mai repede

Trecerea la ora de vară poate creşte pentru o perioadă riscul de accident vascular și infarct miocardic, avertizează experții, potrivit Agerpres. Mai puțin somn înseamncă vor crește stresul cardiac și irascibilitatea, în timp ce capacitatea de concentrare va scădea. Impactul este cu atât mai mare în cazul adolescenților, care oricum dorm prea puțin. Experții atrag atenția că adaptarea la noua oră durează aproximativ trei săptămâni, iar cea mai periculoasă pentru sănătate este prima săptămână. Însă există măsuri, care luate din timp, pot face trecerea la ora de vară mai ușoară. 

În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00. Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie. 

„Trecerea la ora de vară, sau cel puţin impunerea acestei ore de vară şi a schimbării ei de două ori pe an, o dată în martie, o dată în octombrie, a apărut din necesitatea de a creşte productivitatea, dar şi din necesitatea de a face economie la mijloacele de iluminat”, a explicat dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău.

Potrivit specialiştilor Compartimentului de Somnologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău, schimbarea orei poate duce la probleme de sănătate gravă pentru unele persoane. 

„Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme şi atunci impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi, să spunem, un pic mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu”, a spus medicul. 

Adolescenții, afectați de lipsa de somn

Adolescenții sunt deosebit de afectați de schimbarea orei. 

„Impactul este la fel de mare ca şi la cei care se culcă târziu şi asupra copiilor şi adolescenţilor care sunt la şcoală şi liceu, pentru că, genetic, copiii şi adolescenţii dorm până mai târziu. Dacă urmăriţi presa, o să vedeţi că în Franţa există o iniţiativă legislativă prin care se propune ca şcolile şi liceele să înceapă de la ora 9:00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmuri copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat dr. Oana Goidescu. 

În prima săptămână după trecerea la oră de vară, riscul de infarct miocardic și AVC este la nivelul cel mai ridicat. 

„Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puţin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare, creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular. Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai târziu şi care care ne ajută. Acomodarea, în general, durează între o săptămână şi trei săptămâni”, a explicat medicul. 

De asemenea, Trecerea la ora de vară poate afecta starea de sănătate a pacienţilor, care deja se confruntă cu probleme de somn.

„În principal sunt pacienţii cu tulburări respiratorii în timpul somnului, în luna februarie au fost 35 de diagnostice şi 16 pacienţi care au beneficiat de terapia tulburărilor respiratorii. Aceşti pacienţi care nu fac terapie vor avea un impact destul de mare pe somnolenţă, pentru că ei deja sunt cu somnolenţă diurnă, cei care nu fac terapie şi care au apnea de somn oricum au somnolenţă diurnă. În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, a subliniat medicul specialist. 

Cum putem face trecerea la oră de vară mai ușoară

Pentru a face mai uşoară trecerea de la ora de iarnă la cea de vară, medicii recomandă, în cazul persoanelor care resimt efecte, un antrenament prealabil de adaptare. Până în momentul în care ceasurile se vor da cu o oră înainte, se recomandă ca în fiecare zi somnul să fie redus cu 5-10 minute, astfel încât trecerea bruscă să nu afecteze organismul.

„Pe urmă sunt măsurile de igienă a somnului, de evitat consumul de cafea, energizante după ora 12:00, după ce trecem la ora de vară, în ideea de a nu perturba somnul de noapte.

De evitat somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare, o mâncare nu foarte consistentă seara, expunere dimineaţa la lumina solară cât mai multă pentru a inhiba secreţia de melatonină dimineaţă astfel încât să nu mai fim atât de somnoroşi”, a spus medicul. 

În căutarea obsesivă a „somnului perfect”

Există şi o tendinţă a unor persoane care, din dorinţa de a beneficia de un somn cât mai bun, apelează la tehnologie.

Ortosomnia este termenul medical pentru obsesia obţinerii „somnului perfect” prin monitorizare cu ajutorul telefoanelor şi a ceasurilor inteligente. Prin căutarea obsesivă a unor parametri, poate avea un efect invers, în sensul în care calitatea odihnei poate avea de suferit. În contextul trecerii la ora de vară, există o tendinţă din partea utilizatorilor de tehnologie de a monitoriza somnul.

„Obsesia de a avea un somn conform unor standarde pe care ni le creăm noi nu este tocmai bună. Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului. Dacă mai avem un ceas inteligent care este conectat cu telefon şi ceasul poate să ia şi o saturaţie de oxigen, dacă măsoară şi pulsul şi vede că avem un puls oarecum constant, el va spune că suntem într-un stadiu de somn profund.

Este forţat, pentru că un stadiu de somn profund se stabileşte în urma unei electroencefalograme de somn, pe care un telefon sau un ceas inteligent sigur nu o va face. Deci a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună, ideea bună este să te adresezi unui medic care să te sfătuiască ce să faci ca să ai un somn sănătos. Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru”, a explicat specialistul SJU Buzău.

Comportamente anormale în timpul somnului, din categoria patologiilor de tehnologie, sunt asociate cu preponderenţă tinerilor, care au tendinţa de a folosi telefonul mobil sau altfel de gadgeturi atunci când aud un sunet de alertă, chiar dacă aproape au adormit.

„Tot din categoria patologiei de tehnologie este parasomia sau sleep-typing. Dacă, în adolescenţă, un adult tânăr a crescut cu telefonul la capul patului, aude un mesaj de notificare, cel care are această parasomie întinde mâna reflex şi în somn începe să tasteze la telefon. Ar fi bine să folosim toate aceste device-uri cu moderaţie pentru că nu sunt dispozitive medicale” a spus dr. Oana Goidescu.

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3:00, care devine ora 4:00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4:00, care devine ora 3:00”.