Ce jaloane PNRR mai are de îndeplinit România și care sunt legile critice care trebuie adoptate până la 31 august

România mai are la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a închide proiectele PNRR, în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro și care reprezintă o treime din totalul investițiilor publice ale guvernului. Închiderea acestui capitol vizează bifarea a 8 jaloane vitale, care corespund cu adoptarea a 6 legi critice în Parlament. Două dintre aceste legi sunt încă în „pending”, ele fiind ori blocate (legea salarizării) ori nepromulgate (legea ANI).

Cele 8 jaloane care, odată bifate, ar aduce cei 10 miliarde de euro atât de necesari bugetului României, sunt, în același timp, legate de o taxă „de penalizare”, a câte 771 sau 972 milioane de euro, în cazul în care nu sunt îndepliniți.

Simplu spus: bifezi jalonul, Comisia Europeană îți dă banii, nu îl bifezi, nu îi primești.

Cele 6 legi direct legate de îndeplinirea acestor 8 jaloane sunt:

• legea privind modificarea Codului Administrativ (adoptată)
• legea privind sistemul de recompensare a performanței pentru angajații din ANAF (adoptată)
• legea decarbonizării (adoptată)
• Codul Urbanismului (adoptat)
• legea ANI (nepromulgată)
• legea salarizării (blocată)

Legea ANI, pe muchie de cuțit

Lista celor 8 jaloane, cu legile aferente, de care depinde bifarea acestor obiective PNRR, se prezintă astfel:

• 1. Jalonul 431 - Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică. Coordonator este Agenția Națională de Integritate/Ministerul Justiției

De bifarea acestui jalon este legată adoptarea legii privind integritatea, cunoscută în limbaj popular sub denumirea „Legea ANI”.

Această lege a provocat un amplu scandal după adoptarea „amendamentului Fritz”. Legea a fost contestată la CCR. Ulterior, Curtea Constituțională a decis că „amendamentul Fritz” este constituțional. Deoarece alte două amendamente au fost declarate neconstituționale, după ce CCR va expune motivarea, legea va fi retrimisă la Parlament și apoi va veni la președintele Nicușor Dan, pentru promulgare.

„Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului.

Neatingerea acestui jalon vine cu o penalizare de 771 de milioane de euro.

• 2. Jalonul 509 - Crearea unui cadru juridi pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie.

Aplicarea jalonului prevede adoptarea legii pentru introducerea unui cadru privind utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului, administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS), ca zone de accelerare a investițiilor în surse regenerabile de energie - lege deja adoptată în parlament.

• 3. Jalonul 315 - Dezvoltarea sistemului de planificare - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC).

Printre altele, CATUC va cuprinde: reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative, precum și introducerea de noi mecanisme pentru asigurarea proceselor administrative digitalizate în construcții; posibilitatea de a crea structuri de planificare la nivelul zonelor urbane funcționale etc.

Codul Urbanismului a fost votat în cadrul ședinței Camerei Deputaților din 29 iulie și se va întoarce la Senat pentru aprobare, deoarece a fost adoptat inițial tacit în acest for.

Legea decarbonizării, un jalon PNRR de 771 de milioane de euro. Amendamentul care pune în pericol accesarea fondurilor europene

• 4. Jalonul 119a - Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și stimularea investițiilor private în producția de electricitate din surse regenerabile.

Jalonul e direct legat de controversata lege a decarbonizării, care a provocat un scandal uriaș în Parlament, după adoptarea unui amendament PSD, prin care centralele pe cărbune nu mai pot fi închise.

Președintele Nicușor Dan a declarat că se va folosi „de toate prerogativele constituționale”, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase din PNRR și să nu piardă miliarde de euro și a spus că nu exclude să ceară reexaminarea legii în Parlament.

Centrala pe bază de cărbune de la Turceni. Foto: Getty Images

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că această nouă prevedere riscă să declanșeze penalități financiare pentru România, dar nu pe „jalonul 119a” („Guvernul era deja în discuții avansate cu Comisia Europeană pentru a explica, în baza unui studiu pregătit de Transelectrica și prezentat ACER, că există riscuri majore dacă închidem capacități adiționale de producție a energiei”).

„Marea problemă este alta: prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numește REVERSIBILITATE pe Jalonul 114”, a spus Pîslaru. „De ce este reversibilitatea pe Jalonul 114 un dezastru financiar și structural pentru România? Jalonul 114 include legislația privind decarbonizarea și a fost deja considerat îndeplinit de Comisie pe Cererea de Plată pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții", a adăugat ministrul interimar.

Momentan, nu s-a activat o astfel de reversabilitate și același Pîslaru a anunțat că, între timp, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde de euro.

• 5. Jalonul 128: Decarbonizare sectorului de încălzire-răcire

De îndeplinirea jalonului depinde intrarea în vigoare a actelor legislative care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii (lege adoptată în iulie în Parlament).

De asemenea, jalonul prevede instituirea cadrului pentru asigurarea sustenabilității și trasabilității biomasei, în vederea prevenirii oricărui impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor, dispoziții privind diversificarea mixului energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră, permiterea prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari) să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană, în forme mai flexibile, precum și introducerea de stimulente, inclusiv compensații cantitative.

Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a declarat recent că prosumatorii actuali nu vor fi obligaţi să îşi instaleze baterii, dar vor fi ajutaţi financiar dacă vor să facă acest lucru, în timp ce viitori prosumatori care se vor lega la reţea vor fi condiţionaţi de existenţa capacităţii de stocare.

Totodată, Ministerul Mediului a pus în consultare publică un nou program prin care persoanele fizice care sunt deja prosumatori vor putea primi bani pentru sisteme de stocare a energiei. Bugetul total este de 400 de milioane de lei, iar finanțarea poate ajunge la maximum 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar.

• 6. Jalonul  197: Reforma ANAF

Jalonul presupune „adoptarea de modificări legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale” și o nouă legislație „privind sistemul de bonificație al inspectorilor ANAF (bonus-malus)”.

Legea privind recompensarea angajaților cu performanțe din ANAF (jalon PNRR) a fost adoptată de Senat la finele lunii iulie. Foto: Profimedia Images

Consilierul prezidențial pe probeleme economice, Radu Burnete, estima în noiembrie anul trecut că procesul de digitalizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) ar putea fi finalizat în octombrie 2026, iar sistemele informatice vor folosi algoritmi şi inteligenţă artificială pentru a identifica domeniile în care colectarea taxelor este deficitară.

• 7. Jalonul 4: Modernizarea sistemului național de gospodărire a apelor

Măsura prevede reconfigurarea mecanismului economic al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor.

Presupune intrarea în vigoare a legii care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România.

Barajul Leșu, construit în anii ’70, în perioada regimului Nicolae Ceaușescu, a fost reabilitat recent cu peste 113 milioane de lei.

„Barajul Leșu este una dintre investițiile strategice realizate prin PNRR pentru reducerea riscului la inundații. Este o investiție de peste 113 milioane de lei, care înseamnă mai multă siguranță în fața viiturilor, monitorizare modernă și o infrastructură adaptată provocărilor climatice”, a spus ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu.

Legea salarizării, cel mai dificil jalon PNRR. Unde s-a blocat adoptarea acestui important act normativ

• 8. Jalonul 420: Legea salarizării unice

Măsura, asumată prin PNRR, presupune „dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public”.

Proiectul legii salarizării unitare a declanșat însă un scandal uriaș în România. Angajați din toate sectoarele publice sunt nemulțumiți și spun că veniturile lor vor scădea, în unele cazuri chiar substanțial. Personalul medical deja a fost în grevă de avertisment, iar profesorii spun că această lege, în forma actuală, le anulează toate drepturile câștigate anterior.

De asemenea, sindicatele au cerut modificări la proiectul de Lege, în caz contrar amenințând cu proteste și greve de amploare.

Legea salarizării a dus la proteste în toată țara. Sursa colaj foto: Antena 3 CNN

Legea este, în prezent, blocată. O întâlnire de aproape 4 ore, desfășurată la Cotroceni, s-a încheiat fără a se ajunge la niciun rezultat.

Miza este mare, întrucât legea salarizării unitare este considerată cel mai dificil jalon din PNRR. Guvernul are la dispoziţie o anumită sumă pentru creşterile salariale, iar solicitările sindicatelor o depăşesc cu mult. Neîndeplinirea acestui jalon vine cu o „penalizare” de 771 de milioane de euro.

Pentru întregul pachet de salarizare pe 2026, statul poate aloca circa 8 miliarde de lei. În 2027, suma ar putea urca la cel mult 12 miliarde de lei, dar nici măcar în acest cadru nu au fost găsite, deocamdată, resursele necesare pentru a acoperi toate cererile.

Cele mai spinoase două domenii rămân Educaţia şi Sănătatea: la Educaţie, Guvernul este dispus să dubleze suma alocată, de la 1,5 miliarde la 3 miliarde de lei. Problema este că solicitările sindicatelor ar împinge cheltuielile spre 8 miliarde – adică încă 5 miliarde peste ce poate oferi statul. La Sănătate, diferenţa este ceva mai mică, dar tot există: o creştere suplimentară de aproximativ 2 miliarde de lei faţă de ce prevede bugetul

În total, Planul de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) este finanţat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi şi 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi.