Războiul din Iran se va termina în „două sau trei săptămâni”, susține Trump

Un petrolier a fost lovit de un „proiectil necunoscut” în largul coastei Doha, capitala Qatarului, a anunțat agenția maritimă britanică. 

Agenția spune că nava a fost lovită „în babord și a fost avariată”, dar că toți membrii echipajului sunt în siguranță.

Autoritățile anchetează incidentul și dau asigurări că nu există „niciun impact asupra mediului” în urma incidentului.

Atacul are loc la o zi după ce un petrolier care transporta două milioane de barili de petrol din Kuweit și Arabia Saudită a fost lovit de un atac cu dronă iraniană în timp ce era acostat în largul coastei Dubaiului. Ulterior, a izbucnit un incendiu. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit, potrivit autorităților locale.

Prețul țițeiului Brent, care va fi livrat în mai, a crescut cu un nivel record de 64% în martie, aceasta fiind cea mai mare creștere lunară de la războiul din Golf din 1990, scrie BBC.

Atunci când acest preț crește, de obicei, cresc și prețurile combustibililor, deoarece petrolul este o componentă cheie.

Miercuri, prețul țițeiului Brent pentru livrare în iunie a crescut cu 1,2%, ajungând la 105,36 dolari (79,61 lire sterline).

Cel mai mare câștig lunar anterior al țițeiului Brent a fost în 1990, în timpul invaziei Kuweitului de către Irak, care a perturbat aprovizionarea globală cu energie și a iscat temeri privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu, a declarat Alberto Bellorin de la InterCapital Energy. Aceste condiții reflectă cele observate în conflictul actual cu Iranul, care a dus la creșterea prețurilor petrolului, pe măsură ce piețele iau în considerare riscul geopolitic sporit, a spus el.

Prețurile petrolului vor continua probabil să crească dacă fluxurile de transport maritim rămân perturbate și dacă conflictul nu se atenuează, a declarat Goh Jing Rong de la Universitatea de Management din Singapore.

Între timp, piețele bursiere asiatice au crescut în această dimineață după ce președintele Donald Trump a declarat că SUA vor părăsi Iranul în „două până la trei săptămâni”.

Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4%, în timp ce indicele Kospi din Coreea de Sud a crescut cu peste 6%.

Șeful Comitetului pentru Securitate Națională al Parlamentului iranian, Ebrahim Azizi, i-a transmis un mesaj lui Donald Trump pe rețeaua X, spunând: „Strâmtoarea Ormuz se va redeschide cu siguranță, dar nu pentru tine; va fi deschisă pentru cei care respectă noile legi ale Iranului”.

Azizi a spus că „cei 47 de ani de ospitalitate s-au terminat pentru totdeauna”, referindu-se la perioada de la Revoluția din Iran din 1979.

Azizi a declarat că „Trump și-a realizat în sfârșit visul de «schimbare a regimului» - dar în regimul maritim al regiunii!”

Comitetul Național de Securitate al Iranului a aprobat un plan de taxare a navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, a relatat luni agenția de știri Fars.

Președintele Donald Trump va susține miercuri seară un discurs pe tema Iranului, a declarat secretarul de presă al Casei Albe.

„Mâine seară, la ora 21:00 ET, președintele Trump va ține un discurs către națiune pentru a oferi o actualizare importantă despre Iran”, a postat Karoline Leavitt pe X.

Marți, în Biroul Oval, Trump a declarat că prevede o încheiere a războiului „în termen de aproximativ două săptămâni”, subliniind că s-ar putea ajunge la un posibil acord.

Donald Trump a declarat marți că forțele americane vor încheia operațiunile din Iran „foarte curând”, sugerând un termen de două până la trei săptămâni.  

„Acum terminăm treaba. Cred că în două săptămâni sau poate în câteva zile cel mult, vom termina treaba. Vrem să distrugem tot ce au”, a spus Trump, citat de The Guardian.

Anterior, el a transmis mesaje despre obiectivele și calendarul SUA pentru război.

Întrebat de un reporter cum intenționează să reducă prețurile petrolului, Trump a răspuns: „Tot ce trebuie să fac este să părăsesc Iranul – și vom face asta foarte curând”. Atunci prețurile „vor scădea brusc”, a spus el.

Trump le-a mai spus reporterilor că responsabilitatea pentru menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz va aparține țărilor care depind de aceasta. „Nu este responsabilitatea noastră. Va fi responsabilitatea oricui folosește strâmtoarea.”

Israelul va „continua să zdrobească regimul terorist” iranian, a declarat, marţi, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, afirmând că războiul „nu s-a încheiat”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Campania nu s-a încheiat (...) Vom continua să zdrobim regimul terorist, vom consolida zonele de securitate din jurul nostru şi ne vom atinge obiectivele”, a spus Netanyahu, referindu-se la teritoriile în care armata israeliană este în prezent desfăşurată dincolo de frontierele sale, în Fâşia Gaza, Siria şi Liban.

Prim-ministrul a făcut aceste afirmaţii în timpul unui discurs televizat în ajunul Paştelui evreiesc, la scurt timp după ce preşedintele iranian, Masoud Pezeșkian, a declarat că ţara sa este dispusă să „pună capăt” războiului, dar doreşte garanţii pentru a „împiedica o repetare a agresiunii”, potrivit unui comunicat al cancelariei sale.

„A trebuit să acţionăm şi am acţionat (...) Am făcut din Israel o putere regională şi, în anumite privinţe, o putere mondială”, a mai spus Netanyahu.

„Am rămas fideli misiunii noastre şi am schimbat faţa Orientului Mijlociu”, a adăugat el.

Liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, a criticat imediat discursul prim-ministrului.

„Netanyahu a ţinut, pentru a nu ştiu câta oară, un discurs arogant afirmând: «Eu am schimbat Orientul Mijlociu» (...) dar, în cele din urmă, se dovedeşte întotdeauna că nimic nu s-a schimbat", a criticat el ferm.

„Este timpul să recunoaştem că pur şi simplu nu este capabil de asta”, a adăugat Lapid, estimând că, în ciuda războiului, ameninţările rămân neschimbate: Hezbollah continuă să tragă din Liban, Iranul continuă să lanseze rachete balistice asupra Israelului, iar „Hamas este în continuare la putere în Gaza”. 

Președintele iranian a declarat că țara sa are „voința necesară” de a pune capăt războiului în curs cu Israelul și SUA, însă caută garanții că el nu se va repeta.

„Avem voința necesară de a încheia acest conflict, cu condiția să fie îndeplinite condițiile esențiale – în special garanțiile necesare pentru a preveni repetarea agresiunii”, a spus Pezeșkian într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, potrivit unui comunicat al cancelariei sale, repetând o cerință-cheie a regimului iranian.

Miniștrii de externe din zece țări europene au emis un comunicat comun prin care cer Israelului să evite „extinderea suplimentară” a conflictului din Liban și să respecte „integritatea teritorială” a țării.

Declarația condamnă atacurile Hezbollah asupra Israelului, în sprijinul Iranului, și afirmă că susține și încurajează guvernul libanez să „restabilească suveranitatea” asupra întregului teritoriu al Libanului.

Documentul solicită „negocieri politice directe” între Liban și Israel și afirmă că toate părțile ar trebui să „dezescaladeze imediat”.

Belgia, Croația, Cipru, Franța, Grecia, Italia, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Regatul Unit și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, au semnat declarația.

Israelul a trimis trupe terestre în sudul Libanului pe 2 martie și a lansat, de asemenea, lovituri pe scară largă în întreaga țară. Autoritățile israeliene afirmă că încearcă să protejeze comunitățile de atacurile Hezbollah.

În baza acordului de încetare a focului care a pus capăt războiului din 2024, Hezbollah trebuia să se dezarmeze și să se retragă din pozițiile sale din sud.

Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a recunoscut, marți seară, că a purtat discuții cu Steve Witkoff, emisarul diplomatic al lui Trump, dar că asta nu înseamnă că Iranul este în negocieri cu guvernul de la Washington.

Ministrul iranian a confirmat pentru Al Jazeera că s-a făcut schimburi de mesaje cu americanii direct sau prin „prietenii din regiune”.

„Am primit mesaje direct de la Witkoff, la fel ca înainte, dar asta nu înseamnă că suntem în negocieri”, a spus șeful diplomației din Iran.

Araghchi mai spune și că „nu e adevărată susținere a că există negocieri cu vreo facțiune din Iran”.

„Toate mesajele trec pe la Ministerul de Externe sau sunt primite acolo și există comunicații între diverse agenții de securitate”, a continuat oficialul iranian.

„Nu am răspuns propunerii în 15 puncte a americanilor și nici nu le-am transmis vreo propunere sau vreun set de condiții”, a adăugat ministrul iranian de externe.

Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a condamnat ceea ce a numit „invazia ilegală” a Israelului în Liban.

„Este o invazie ilegală, este o invazie a Libanului, este o încălcare a suveranității teritoriale”, le-a spus el jurnaliștilor, în Quebec.

„Dintr-o perspectivă practică, guvernul Libanului a interzis Hezbollah, încearcă să ia măsuri împotriva Hezbollah și a activităților lor teroriste și a amenințărilor la adresa Israelului”, a adăugat el.

„Aceasta este justificarea invocată pentru această invazie, așadar o condamnăm”.

Declarațiile vin în contextul în care ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a spus că țara va menține controlul de securitate asupra unor părți din sudul Libanului chiar și după încheierea actualului război cu Hezbollah.

Oficialii israelieni afirmă că trupe terestre au fost trimise în Liban pentru a proteja comunitățile din nordul Israelului de atacurile Hezbollah, Katz declarând anterior că Israelul a acționat deoarece guvernul libanez nu a făcut „nimic”.

China şi Pakistanul au făcut public un plan în cinci puncte ce include o încetare a focului şi o consolidare a cooperării lor privind situaţia din Iran, informează AFP, citată de Agerpres.

Cele două ţări au susţinut o iniţiativă comună pentru a „reinstaura pacea şi stabilitatea în Golf şi în regiunea Orientului Mijlociu”, la finalul unei vizite a ministrului pakistanez de externe, Ishaq Dar, la Beijing.

China şi Pakistanul s-au plasat în rolul de mediatori pentru a împiedica escaladarea conflictului actual din Orientul Mijlociu.

Şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, şi ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar, „vor consolida comunicarea strategică şi coordonarea referitoare la situaţia din Iran precum şi la alte chestiuni internaţionale şi regionale de interes comun”, a transmis China.

Wang Yi a sprijinit eforturile de mediere ale Pakistanului, considerându-le „conforme cu interesele comune ale tuturor părţilor”.

Cele două țări au afirmat că dialogul şi diplomaţia sunt „singura opţiune viabilă pentru a soluţiona conflictele”.

Planul include, de asemenea, o oprire a atacurilor contra civililor şi ţintelor non-militare, precum infrastructura energetică şi uzinele de desalinizare.

De asemenea, China şi Pakistanul cer restabilirea rapidă a unei „circulaţii sigure a navelor civile şi comerciale” prin Ormuz.

China este un partener esenţial al Iranului, dar nu a anunţat un sprijin militar pentru regimul iranian, cerând în mod repetat o încetare a focului.

Pakistanul este, la rândul său, un partener foarte apropiat al Chinei în regiune, regimul chinez lansând un apel la „calm şi reţinere” în conflictul în desfăşurare între Pakistan şi Afganistan.

Mai multe explozii au avut loc la Beirut, marți, în urma unor noi bombardamente israeliene asupra capitalei libaneze.

Bilanțul victimelor din Liban a ajuns la 1.268 de morți de pe 2 martie, iar alte 3.750 de persoane au fost rănite, potrivit agenției de stat din Liban.

Israelul a lansat în mod regulat atacuri asupra Beirutului și sudului Libanului de la începutul conflictului, afirmând că vizează obiective asociate grupării Hezbollah, susținută de Iran.

Un alt portavion american este așteptat să fie trimis în Orientul Mijlociu, potrivit Sky News.

Grupul de lovire al portavionului USS George H.W. Bush este programat să plece marți din Norfolk, Virginia, către regiune, au declarat doi oficiali americani.

Cel mai probabil, acesta va înlocui un alt portavion deja aflat în Orientul Mijlociu, au precizat aceștia.

USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford sprijină în prezent Operațiunea Epic Fury, denumirea folosită de SUA pentru conflictul cu Iranul, însă Ford se află în Croația pentru reparații după un incendiu.

China și Pakistan au cerut, marți, „încetarea imediată a focului” și inițierea unor negocieri de pace pentru a pune capăt războiului din Iran, în urma unor discuții bilaterale la nivel înalt desfășurate la Beijing.

Cele două state au îndemnat toate părțile să asigure trecerea în siguranță a navelor comerciale și civile prin Strâmtoarea Ormuz și „să protejeze siguranța navelor și a echipajelor” blocate în această rută maritimă, una dintre cele mai importante pentru economia globală.

„China și Pakistan solicită încetarea imediată a ostilităților și depunerea tuturor eforturilor pentru a preveni extinderea conflictului”, au transmis ministerele de externe ale celor două țări într-un comunicat comun.

„Suveranitatea, integritatea teritorială, independența națională și securitatea Iranului și a statelor din Golf trebuie protejate”, au adăugat acestea.

Declarația vine după o întâlnire între ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, și omologul său chinez, Wang Yi, în cadrul căreia au discutat despre conflictul care se extinde în Orientul Mijlociu.

Pakistanul a devenit un mediator important, folosindu-și relațiile bune atât cu Iranul, cât și cu SUA pentru a transmite Iranului un plan american în 15 puncte, înainte de a găzdui, în weekend, o reuniune în patru cu Arabia Saudită, Egipt și Turcia pentru a discuta conflictul.

În acest nou demers diplomatic, Pakistanul și China au cerut tuturor părților să înceteze imediat atacurile asupra civililor și asupra „infrastructurii critice, precum energia, instalațiile de desalinizare, facilitățile electrice și instalațiile nucleare cu scop pașnic”.

Gardienii Revoluției din Iran au anunțat un termen de la care ar urma să înceapă lovituri împotriva companiilor americane din Orientul Mijlociu. Potrivit presei de stat iraniene, atacurile ar urma să înceapă mâine, 1 aprilie.

În declarații atribuite grupării, aceasta a afirmat:

„Ați ignorat avertismentele noastre repetate privind necesitatea opririi operațiunilor teroriste, iar astăzi, ca urmare a atacurilor teroriste desfășurate de voi și de aliații voștri israelieni, mai mulți cetățeni iranieni au fost martirizați. Deoarece elementul principal în proiectarea și urmărirea țintelor de asasinat îl reprezintă companiile americane din domeniul ICT și AI, ca răspuns la aceste operațiuni teroriste, de acum înainte instituțiile principale implicate efectiv în aceste acțiuni vor fi considerate ținte legitime”.

Gruparea le-a transmis angajaților acestor companii să „părăsească imediat locurile de muncă”, iar locuitorilor „din toate țările din regiune” să evacueze zonele dacă se află în apropiere.

Presa de stat a publicat și o listă de companii americane pe care IRGC ar intenționa să le vizeze, inclusiv numeroase firme cunoscute.

Loviturile aeriene israeliene au vizat 230 de „ținte ale regimului” din Iran în ultimele 24 de ore, potrivit IDF.

Armata israeliană afirmă că atacurile au vizat sisteme de apărare anti-aeriană, lansatoare de rachete balistice și instalații de producție de armament.

Mojtaba Khamenei se află în Iran şi conduce ţara aflată în război cu Statele Unite şi Israel, a afirmat ambasadorul iranian la Roma, Mohammad Reza Sabouri, într-un interviu acordat, marţi, agenţiei italiene de presă ANSA, potrivit Agerpres.

„Mojtaba Khamenei se află în ţară şi îşi îndeplineşte atribuţiile de comandă într-o situaţie de război”, a declarat Sabouri pentru ANSA.

Potrivit ambasadorului, zvonurile conform cărora liderul suprem se află în străinătate pentru a primi îngrijiri medicale după ce a fost rănit de atacurile aeriene americane şi israeliene sunt „propagandă şi dezinformare, tipice presei israeliene”.

„Noul lider conduce ţara şi coordonează războiul împreună cu instituţiile, dar din motive de securitate nu a apărut încă în public”, a explicat el.

Sabouri a afirmat în acelaşi interviu că Iranul doreşte un armistiţiu, susţinând că „principala problemă o reprezintă comportamentul contradictoriu şi cerinţele nerezonabile ale Statelor Unite, care alimentează neîncrederea”. „Iranul a susţinut întotdeauna soluţionarea paşnică a disputelor”, a adăugat el.

Ambasadorul iranian a mai spus că „solicitările şi drepturile” ţării sale au fost „prezentate clar în timpul celei de-a doua runde de negocieri de la Geneva, cu câteva zile înainte” de atacul din 28 februarie, care a avut loc „în timp ce era în desfăşurare un proces diplomatic serios, menit să rezolve presupusele preocupări legate de programul nuclear al Iranului”, pentru a conchide că „principala problemă rămâne faptul că Statele Unite şi regimul sionist nu respectă principiile diplomaţiei şi ale dreptului internaţional”.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a negat că Iranul a lansat o rachetă balistică spre teritoriul turc. 

Conform unui comunicat al ministerului de externe de la Teheran, Araghchi a afirmat, în cursul unei conversații cu șeful diplomației turce, Hakan Fidan, că acuzaţiile respective sunt „complet nefondate” şi a propus o anchetă comună pentru stabilirea adevărului.

Şeful diplomaţiei iraniene a vorbit de „operaţiuni (...) desfăşurate de inamici” şi a oferit „cooperarea tehnică” pentru examinarea oricărei afirmaţii de genul celei menţionate.

Ministerul apărării de la Ankara informase, luni, că forţele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei. Potrivit organizației guvernamentale, a fost vorba de o rachetă balistică, doborâtă după ce a pătruns în spaţiul aerian al Turciei. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană şi antirachetă ale NATO desfăşurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată şi de purtătoarea de cuvânt a alianţei, Allison Hart.

Precedentele incidente similare au avut loc pe 4, 9 şi 13 martie.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat, marți, că „nu prea mai ai o alianță” dacă acele țări „nu sunt dispuse să-ți fie alături”.

„Nu ai o alianță prea solidă dacă ai țări care nu sunt dispuse să-ți fie alături atunci când ai nevoie de ele”, a declarat Hegesth.

Hegseth on NATO:

You don't have much of an alliance if you have countries that are not willing to stand with you when you need them. pic.twitter.com/KJJEOA5Vt8

— Clash Report (@clashreport) March 31, 2026

Remarcile sale vin după atacul lui Trump la adresa NATO.

Trump și-a repetat frustrarea față de faptul că alte țări nu au trimis resurse militare pentru a se alătura războiului SUA-Israel împotriva Iranului, dar a spus că nu este pregătit să retragă forțele americane din luptă „încă”.

„La un moment dat o voi face, nu încă. Dar țările trebuie să intervină și să se ocupe de asta (Strâmtoarea Ormuz). Iranul a fost decimat, dar ei vor trebui să intervină și să-și facă propria treabă”, a declarat Trump la CBS News.

Trump și-a repetat, de asemenea, afirmația că, în ciuda atacurilor iraniene continue asupra navelor și infrastructurii statelor din Golful Persic, „nu există nicio amenințare reală” în Strâmtoarea Ormuz.

„Voi fi acolo, dar dacă au dificultăți în a obține petrol, să vină și să-l ia, așa cum ar trebui să facă. Să vină și să-l ia. Nu au vrut să dea o mână de ajutor nimănui. NATO este groaznic și toți sunt groaznici. Așa că, dacă vor petrol, să vină și să-l ia. Nu există nicio amenințare reală, nu există nicio amenințare substanțială, pentru că țara [Iranul] a fost decimată”, a spus Trump. „Să vină și să-l ia. E timpul să facă ceva pentru ei înșiși”.

„Noi am stabilit termenii. Zilele următoare vor fi decisive. Iranul știe asta”, a declarat Pete Hegseth.

El spune că iraninenii nu pot face aproape nimic „din punct de vedere militar” în această privință.

„Da, vor lansa în continuare niște rachete, dar noi le vom doborî”, spune el.

Hegseth adaugă că în ultimele 24 de ore s-a înregistrat cel mai mic număr de rachete și drone inamice lansate de Iran.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat, marți, că „a avut loc o schimbare de regim” în Iran.

„Acest nou regim, deoarece a avut loc o schimbare de regim, ar trebui să fie mai înțelept decât precedentul”, a spus Hegseth. „Președintele Trump va face o înțelegere. Este dispus, iar termenii înțelegerii le sunt cunoscuți”.

Dar dacă Iranul nu este dispus să respecte acești termeni, a adăugat Hegseth, armata americană „va continua cu și mai multă intensitate”.

Donald Trump își critică, marți, aliații, după ce unele țări europene au refuzat să ajute SUA în războiul din Iran. Trump critică Franța și Marea Britanie, în două mesaje publicate pe Social Truth.

„Franța nu a permis avioanelor încărcate cu provizii militare care se îndreptau spre Israel să zboare peste teritoriul francez. Franța a fost FOARTE NEAJUTATOARE. SUA ÎȘI VA AMINTI!!! Președintele DJT”, a scris Trump.

Anterior, acesta a criticat și Marea Britanie.

„Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, cum ar fi Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: Numărul 1, cumpărați de la SUA, avem destul, și Numărul 2, adunați-vă puțin curaj, mergeți în Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum voi nu ați fost acolo pentru noi. Iranul a fost, practic, decimat. Partea grea a trecut. Mergeți să vă luați propriul petrol! Președintele DJT”, a mai scris Trump.

O instalație de desalinizare de pe insula Qeshm din Iran a fost scoasă din funcțiune în urma unui atac aerian, potrivit agenției de presă semi-oficiale ISNA, citând un oficial al Ministerului Sănătății iranian.

Ministrul polonez al apărării a declarat că Polonia nu va trimite sistemele sale de apărare aeriană Patriot în Orientul Mijlociu, în urma relatărilor din presă conform cărora SUA ar fi vrut să le folosească în războiul său împotriva Iranului, scrie presa din Polonia.

Cotidianul polonez Rzeczpospolita a relatat marți că Statele Unite au întrebat informal Varșovia cu privire la desfășurarea uneia dintre bateriile sale Patriot în Orientul Mijlociu, pentru a fi folosită în respingerea atacurilor iraniene.

La scurt timp după publicare, Władysław Kosiniak-Kamysz a respins afirmațiile, postând pe X: „Bateriile noastre Patriot și armamentul lor sunt folosite pentru a proteja cerul polonez și flancul estic al NATO”.

Nimic nu se schimbă în această privință și nu avem de gând să le relocăm nicăieri!” 

„Aliații noștri știu foarte bine și înțeleg cât de importante sunt sarcinile pe care le avem aici. Securitatea Poloniei este o prioritate absolută”, a declarat ministrul plonez al apărării. 

Polonia operează două baterii Patriot care au ajuns la starea de funcționare completă la sfârșitul anului 2025.  

Itaia a refuzat, zilele trecute, să permită mai multor avioane ale SUA să folosească baza aeriană NATO de la Sigonella, din Sicilia, informează agenția italiană de presă ANSA, care citează Il Corriere della Sera.

Refuzul a venit după ce planul de zbor al mai multor avioane americane, care se îndrepta spre Orientul Mijlociu, avea marcată o oprire la Sigonella.

Conform Il Corriere della Sera, aeronavele americane erau bombardiere.

Acest planul de zbor - cu oprirea la Sigonella - a fost comunicat părții italiene abia când avioanele erau deja în aer. În urma unor verificări suplimentare, s-a stabilit că respectivul zbor nu era unul de transport sau vreo cursă regulată - ambele variante acoperite de un acord existent între Italia și SUA.

Trei nave ale Chinei au trecut recent prin Strâmtoarea Ormuz „prin coordonare cu părțile relevante”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe chinez, Mao Ning.

„Apreciem asistența oferită de părțile implicate”, a spus Mao Ning, fătă a preciza la cine se referă.

Mao Ning a reiterat apelul Chinei pentru un armistițiu imediat, spunând că strâmtoarea este un coridor vital pentru comerțul cu mărfuri și energie.

Prețurile la benzină din SUA au depășit media de 4 dolari pe galon (aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată din 2022, în timp ce prețurile combustibililor continuă să crească la nivel mondial.

Potrivit clubului auto AAA, media națională pentru un galon de benzină este acum de 4,02 dolari, cu peste un dolar mai mult decât înainte de începerea războiului.

Ultima dată când șoferii americani au plătit atât de mult la pompă a fost acum aproape patru ani, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Prețul este o medie națională, ceea ce înseamnă că șoferii din unele state plătesc peste 4 dolari pe galon de mai mult timp. 

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide pentru navigaţie „într-un fel sau altul”, avertizând Iranul în legătură cu consecinţe grave dacă va continua să blocheze această cale navigabilă vitală, relatează marţi dpa, preluată de Agerpres.

Într-o declaraţie acordată canalului Al Jazeera, Rubio a declarat că Iranul fie ar putea să „respecte dreptul internaţional” şi să permită trecerea navelor, fie „o coaliţie de ţări din întreaga lume şi din regiune, cu participarea Statelor Unite, se va asigura că (strâmtoarea) este deschisă”. El nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliţie.

„Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecinţe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci şi din partea ţărilor din regiune şi din întreaga lume”, a mai spus şeful diplomaţiei americane.

Rubio a adăugat că obiectivele cheie ale oricărei acţiuni militare ar fi distrugerea forţelor aeriene şi a marinei iraniene şi o reducere semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a spus că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care va fi abordată problema Strâmtorii Ormuz.

Iranul a transmis, marţi, că exploziile din estul şi vestul capitalei Teheran au provocat mai multe pene de curent, fără a fi raportate victime, informează EFE, preluată de Agerpres.

Conform agenţiilor de presă Tasnim şi Fars, care acuză SUA şi Israel de atac, angajaţi ai Ministerului Energiei lucrează pentru restabilirea serviciului, după impactul schijelor asupra instalaţiilor unei staţii electrice din estul oraşului.

De asemenea, agenţiile au raportat o întrerupere anterioară a furnizării de curent electric din cauza deteriorării echipamentelor electrice care, potrivit autorităţilor, au fost restabilite în mai puţin de o oră.

În ultimele trei zile, capitala Iranului a fost ținta unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morţi, după atacuri asupra a trei instalaţii nucleare, două universităţi, clădirea unei televiziuni din Qatar şi zone rezidenţiale din Teheran.

Pe 28 martie, când s-a împlinit o lună de la declanşarea războiului, a avut loc una din cele mai intense zile de bombardamente din Iran, cu 701 atacuri în 278 de locuri din 21 din cele 31 de provincii ale ţării, potrivit datelor furnizate de organizaţia neguvernamentală de opoziţie cu sediul în Statele Unite HRANA.

De la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite şi Israel, peste 93.000 de facilităţi civile, dintre care 600 de şcoli şi 295 de centre medicale au fost avariate în Iran, potrivit celui mai recent bilanţ, publicat duminică de Semiluna Roşie iraniană.

Autorităţile iraniene nu au făcut publice un bilanţ oficial al persoanelor decedate din 5 martie, când au anunţat 1.230 de morţi, în timp ce HRANA situează bilanţul persoanelor ucise la 3.461, dintre care 1.551 civili.

Donald Trump ar fi dispus să încheie rapid un conflict militar cu Iranul chiar dacă una dintre cele mai importante consecințe ale acestuia, blocarea Strâmtorii Ormuz, nu ar fi rezolvată imediat, scrie The Wall Street Journal. Acest lucru reprezintă o schimbare majoră față de abordările tradiționale ale SUA, care puneau accent pe menținerea libertății de navigație în această zonă strategică.

În loc să urmărească o operațiune militară complexă și de durată pentru redeschiderea strâmtorii, administrația sa ar prefera o intervenție limitată în timp, de câteva săptămâni, concentrată mai ales pe slăbirea capacităților militare ale Iranului, în special marina și sistemele de rachete, după care ar încerca să treacă la negocieri diplomatice pentru a încheia conflictul.

Această strategie implică și ideea că responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi transferată către aliați, precum statele europene sau cele din Golf, în loc ca SUA să suporte costurile și riscurile unei operațiuni extinse, ceea ce reflectă o dorință de a evita un război lung și costisitor.

Iranul a făcut un atac „direct şi rău intenţionat” împotriva unui petrolier sub pavilion kuweitian în portul Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a transmis marţi agenţia de presă kuweitiană, citând compania petrolieră naţională.

„Petrolierul era complet încărcat în momentul incidentului. Atacul a cauzat daune materiale la coca navei şi un incendiu la bord, existând riscul unei scurgeri de petrol în apele din jur”, a scris agenţia KUNA, citând Kuwait Petroleum Corporation. Potrivit aceleiaşi surse, nu s-au înregistrat răniţi.

Autoritățile din Dubai au anunțat, marți, că au stins cu succes incendiul de la bordul unui transportator de țiței din Kuweit, despre care kuweitienii au spus că a fost lovit de o dronă iraniană.

Guvernul din Dubai a declarat că nu au fost raportate răniți și că toți cei 24 de membri ai echipajului sunt în siguranță.

Anterior, Corporația Petrolieră din Kuwait (KPC) a declarat că petrolierul „Al-Salmi” a fost atacat de forțele iraniene în timp ce era ancorat în largul Dubaiului, potrivit agenției de știri de stat KUNA.

Petrolierul era complet încărcat, a declarat KPC, avertizând asupra posibilității unei deversări de petrol, potrivit KUNA.

Nava a fost lovită la 31 de mile marine nord-vest de Dubai, potrivit autorității maritime britanice (UKMTO), o agenție de monitorizare condusă de armata britanică, responsabilă pentru regiune.

Autoritățile din Dubai au declarat că echipele evaluează amploarea pagubelor și situația.

Marţi, armata kuweitiană a anunțat pe Twitter că răspunde la atacurile cu drone şi rachete din ţară.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat, luni, într-un interviu acordat Newsmax, un canal conservator din SUA, că şi-a atins mai mult de jumătate din obiectivele sale în războiul împotriva Iranului, fără a avansa, însă, un calendar precis, scrie Agerpres care citează AFP.

„Evident, am depăşit jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, a răspuns liderul politic în a 31-a zi a războiului împotriva Iranului, precizând că vorbeşte „în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată”.

„Cred că am realizat multe. Am slăbit acest regim. Le-am dat cu adevărat o lovitură foarte grea”, a declarat el.

„Am ucis mii de membri” ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, şi „le-am ucis liderii”, a continuat prim-ministrul.

„Suntem pe punctul de a le lichida industria de armament. Întreaga lor bază industrială, distrugând totul, fabrici întregi şi chiar programul nuclear”, a adăugat el.

Mai devreme în cursul zilei, secretarul de stat american, Marco Rubio, a spus că războiul va dura săptămâni mai degrabă decât luni, exprimându-şi optimismul cu privire la posibilitatea de a colabora cu elemente din cadrul guvernului iranian.

Donald Trump estimase durata operaţiunilor militare între patru şi şase săptămâni.

„În cele din urmă, cred că acest regim se va prăbuşi din interior”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu, repetând că nu acesta este obiectivul războiului lansat de Israel şi Statele Unite.

„Dar, deocamdată, în acest moment, ceea ce facem este pur şi simplu să le alterăm capacităţile militare, capacităţile balistice, capacitatea nucleară şi, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a adăugat el.

Donald Trump anunțase cu o zi înainte că a realizat deja „schimbarea regimului” în Iran datorită atacurilor care l-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei şi numeroşi oficiali de rang înalt ai regimului. „Avem de-a face cu oameni diferiţi faţă de cei cu care a avut de-a face oricine până acum”, a spus el. „Este un grup de persoane complet diferit, aşa că aş considera asta o schimbare de regim”, a continuat Trump.

Aliații Statelor Unite din Golf, conduși de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, îl îndeamnă pe președintele Donald Trump să continue războiul împotriva Iranului, argumentând că Iranul nu a fost slăbit suficient de campania de bombardamente condusă de SUA, care durează de o lună, potrivit unor oficiali americani, din Golf și israelieni, citați de Associated Press.

Unii dintre aliații regionali susțin acum în fața Casei Albe că momentul oferă o oportunitate istorică de a paraliza definitiv regimul clerical de la Teheran.

Oficiali din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain au transmis în discuții private că nu doresc ca operațiunea militară să se încheie până când nu vor exista schimbări semnificative în conducerea iraniană sau o schimbare dramatică a comportamentului Iranului, potrivit oficialilor, care nu au fost autorizați să comenteze public și au vorbit sub protecția anonimatului.

Presiunea venită din partea statelor din Golf apare în timp ce Trump oscilează între a afirma că conducerea iraniană, grav slăbită, este pregătită să încheie conflictul și a amenința cu escaladarea suplimentară a războiului dacă nu se ajunge curând la un acord.

Deși liderii regionali susțin în general acum eforturile SUA, un diplomat din Golf a descris existența unor diviziuni, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite fiind în fruntea apelurilor pentru creșterea presiunii militare asupra Iranului.

Emiratele Arabe Unite au devenit probabil cele mai „belicoase” dintre statele din Golf și fac presiuni puternice asupra lui Trump pentru a ordona o invazie terestră, a spus diplomatul. Kuweitul și Bahrainul favorizează, de asemenea, această opțiune. Emiratele Arabe Unite, care s-au confruntat cu peste 2.300 de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului, au devenit tot mai iritate pe măsură ce războiul continuă, iar salvele de atacuri riscă să afecteze imaginea lor de centru sigur, prosper și curat pentru comerț și turism în Orientul Mijlociu.

Omanul și Qatarul, care în mod istoric au jucat rolul de intermediari între Iranul izolat economic și Occident, au favorizat o soluție diplomatică.

Diplomatul a spus că Arabia Saudită a argumentat în fața SUA că încheierea războiului în acest moment nu va produce un „acord bun”, unul care să garanteze securitatea vecinilor arabi ai Iranului.

Saudiții spun că un eventual acord de încheiere a războiului trebuie să neutralizeze programul nuclear al Iranului, să distrugă capacitățile sale de rachete balistice, să pună capăt sprijinului oferit de Iran grupărilor de interpuși ai săi și, de asemenea, să asigure că Strâmtoarea Ormuz nu va mai putea fi blocată eficient de regimul iranian în viitor, așa cum s-a întâmplat în timpul conflictului.