Donald Trump: "Iranul ar fi avut arma nucleară în două până la patru săptămâni dacă nu atacam"

Donald Trump a declarat luni că războiul din Iran nu se va termina săptămâna aceasta, dar “foarte curând”.

Întrebat cât vor dura atacurile americane în Iran, Trump a spus că operațiunea se va încheia “curând, dar nu săptămâna aceasta”.

"Cred că în curând. Tot ce are Iranul a dispărut, inclusiv conducerea lor”, a spus Trump.

"Majoritatea oamenilor nici măcar nu au auzit de liderul despre care vorbesc acum”,  a mai precizat Trump.

“I-am eliminat în primele două zile”, a spus Trump despre atacurile SUA asupra conducerii și capacităților de luptă ale Iranului.

Trump s-a referit și la eliminarea capacităților de luptă ale Iranului: "Rachetele sunt reduse la o mică parte, dronele sunt reduse probabil la 25% și în curând vor fi reduse de tot”

El adaugă că instalațiile de producție a dronelor din Iran sunt “sub foc în acest moment”.

Trump a declarat că noul lider suprem al Iranului “va duce la aceeași problemă”.

Donald Trump a fost întrebat insistent despre noul lider suprem al Iranului și dacă a devenit noua țintă a atacurilor.

„Vă referiți la fiu?”, a spus Trump despre Mojtaba Khamenei.

„Am fost dezamăgit pentru că va duce la mai mult din aceeași problemă pentru țară. Așa că am fost dezamăgit să văd alegerea lor.”

“Avem o formulă care a fost foarte bună până acum și cred că va continua să fie bună”, a spus Trump despre continuarea operațiunilor din Iran.

Donald Trump a declarat luni că “a avut o convorbire foarte bună” cu Vladimir Putin, precizând că acesta “vrea să fie de ajutor” în Orientul Mijlociu.

"Am spus: Ați putea fi mai de ajutor dacă ați termina războiul dintre Ucraina și Rusia”, a declarat Trump. “Asta ar fi mai de ajutor.”

Trump a numit războiul din Ucraina “o luptă fără sfârșit”, dar a spus că el crede că “a fost o convorbire pozitivă pe această temă”.

Donald Trump a declarat că administrația sa va “renunța la anumite sancțiuni legate de petrol pentru a reduce prețurile”.

Trump nu a specificat ce sancțiuni vor fi ridicate, spunând doar: „Avem sancțiuni asupra unor țări. Vom renunța la aceste sancțiuni până când situația se va rezolva”.

Donald Trump a amenințat că va lovi Iranul cu atacuri mai puternice dacă aprovizionarea cu petrol va fi perturbată și mai mult:

“Nu voi permite unui regim terorist să țină lumea ostatică și să încerce să oprească aprovizionarea cu petrol a lumii, iar dacă Iranul face ceva în acest sens, va fi lovit la un nivel mult, mult mai dur”, spune el.

“Aprovizionarea cu petrol va fi mult mai sigură fără amenințarea navelor, dronelor și rachetelor iraniene”, a spus Trump, precizând că Strâmtoarea Ormuz “va rămâne în siguranță”.

„Punem capăt tuturor acestor amenințări odată pentru totdeauna, iar rezultatul va fi prețuri mai mici la petrol și gaze pentru familiile americane. Am făcut asta. Am adus-o foarte jos. Aceasta a fost doar o incursiune în ceva ce trebuia făcut.”

Trump spune că știa că prețurile la petrol și gaze vor crește înainte de război, dar susține că au crescut mai puțin decât se aștepta.

Donald Trump a mai afirmat că Iranul ar fi “preluat controlul asupra Orientului Mijlociu” dacă SUA și Israelul nu atacau mai întâi.

„Iranul este o țară foarte puternică. Urmau să preia controlul asupra Orientului Mijlociu. Dacă nu-i loveam noi, ei urmau să preia controlul asupra Orientului Mijlociu”, a declarat Trump într-o conferință de presă.

Trump a spus că SUA au oprit Iranul “la momentul potrivit” de la intenția de a ataca Israelul. 

„Suntem foarte mândri să fim implicați în asta și se va încheia în curând, iar dacă va reîncepe, vor fi loviți și mai puternic”, a spus Trump.

Donald Trump a povestit luni cât de aproape era Iranul de obținerea unei arme nucleare: „Ar fi avut o armă nucleară în două până la patru săptămâni”, a spus Trump.

El a precizat că decizia Teheranului de a-și ataca vecinii ca răspuns la atacurile comune americano-israeliene asupra Iranului a fost „foarte prostească, foarte stupidă”.

“Vecinii Iranului au fost în mare parte neutri sau cel puțin nu aveau de gând să fie implicați”, a spus Trump, adăugând că, după atacurile Teheranului, „vecinii au trecut de partea noastră și au început să atace Iranul și, de fapt, cu destul succes”.

Trump a adăugat că, atacând Iranul, își respectă promisiunea din 2015 că nu va permite Iranului să obțină arme nucleare.

El a declarat că SUA au atacat Iranul deoarece regimul de la Teheran  începea să lucreze la un nou amplasament pentru dezvoltarea de materiale pentru arme nucleare.

Trump a spus că noul amplasament era menit să înlocuiască instalațiile bombardate anul trecut de SUA.

“Dar începeau să lucreze la un alt amplasament, un amplasament diferit, un alt tip de amplasament - și acesta era protejat de granit”, a spus Trump.

Președintele a adăugat că Iranul dorea să folosească „amenințarea exponențial crescândă a rachetelor balistice pentru a face practic imposibilă împiedicarea lor să obțină o armă nucleară”.

Trump a spus luni că SUA au atacat Iranul pentru că “am crezut ne vor ataca ei primii”.

De asemenea, Trump a mai spus că „am șters complet fiecare forță din Iran” și că SUA au eliminat peste 90% din lansatoarele de rachete iraniene și peste 80% din lansatoarele de drone.

Donald Trump a acuzat Iranul petru aspirațiile sale nucleare la care nu a renunțat în timpul negocierilor dintre oficialii americani și iranieni din acest an.

„În ciuda acestor nenumărate oportunități de a renunța la ambițiile lor nucleare, pe care le-au avut cu puțin timp în urmă, i-au spus domnului Witkoff... de fapt, au spus: Vrem să continuăm să construim arme nucleare”, a declarat Trump reporterilor din Doral, Florida.

Trump a speculat că, dacă SUA nu ar fi vizat instalațiile nucleare iraniene vara trecută, „ Iranul ar fi avut o armă nucleară, ar fi folosit-o cu mult timp înainte și, cel puțin, Israelul ar fi fost anihilat”.

La conferința de presă de la clubul său de golf din Doral, Florida, Donald Trump a declarat că SUA "fac progrese majore în atingerea obiectivului militar” în Iran. El adaugă că "unii oameni ar putea spune că sunt aproape de final”.

Trump a vorbit despre dorința sa exprimată anterior de a fi implicat în alegerea viitorului lider al Iranului. "Vrem să fim implicați”, a spus el. Viitorul lider al țării, a spus el, ar trebui "să poată face ceva pașnic, pentru o schimbare”.

Președintele Donald Trump a declarat luni că SUA au făcut „pași majori” în războiul său cu Iranul, sugerând că operațiunea ar putea fi "destul de bine finalizată”.

„Facem progrese majore în atingerea obiectivului nostru militar”, a spus el în timpul unei conferințe de presă. "Am șters complet fiecare forță din Iran.”

Donald Trump a declarat, luni seara, că SUA au fost atrase într-o operațiune militară „pe termen scurt” pentru a „scăpa de niște oameni foarte răi”.

„Cât de bună este armata noastră?”, a întrebat el mulțimea. „Eu am reconstruit armata… Nu credeam că va trebui să o folosesc atât de mult în al doilea meu mandat.”

Trump s-a referit la Operațiunea Epic Fury. Acesta spune că este mulțumit de modul în care evoluează situația din punct de vedere militar, lăudând capacitățile armatei americane și succesul acesteia în război până acum.

„Împreună cu partenerii noștri israelieni, zdrobim inamicul printr-o demonstrație copleșitoare de abilitate tehnică și forță militară”, a spus el.

În mod notabil, Trump a spus că „acum nimeni nu are idee cine vor fi oamenii care vor conduce țara” — sugerând, probabil, că este sceptic în privința noului lider suprem al Iranului sau că ar putea reduce ofensiva aeriană.

„Nu am câștigat suficient”, a adăugat el.

„Am câștigat deja în multe feluri, dar nu am câștigat suficient. Mergem mai departe, mai hotărâți ca niciodată să obținem victoria finală care va pune capăt acestui pericol de lungă durată, odată pentru totdeauna.”, a spus Trump.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, a avertizat luni SUA că Iranul este „cu totul pregătit” de război și că încă mai are „multe surprize pregătite”, informează CNN.

Aragchi a acuzat Washingtonul că „pune la cale un complot împotriva petrolului și siturilor noastre nucleare, în speranța că va putea face față șocului uriaș al inflației”.

Avioanele militare britanice au doborât un număr neprecizat de drone care se îndreptau spre Iordania și o dronă care zbura spre Bahrein, a anunțat luni seara ministerul britanic al Apărării.

Regatul Unit execută, de asemenea, misiuni de apărare aeriană pentru Emiratele Arabe Unite.

UK a anunțat deja că a desfășurat forțe suplimentare în Orientul Mijlociu și estul Mediteranei pentru a-și ajuta „aliații” și a proteja bazele militare.

Trump a declarat, într-un interviu acordat CBS  News că războiul „e aproape terminat și s-ar putea încheia mai repede decât ne-am propus”, informează BBC

Președintele SUA este așteptat să vorbească într-o conferință de presă, anunțată pentru această seară.

„Războiul e destul de încheiat”, a spus Trump în interviul CBS. „Ei (iranienii) nu mai au marină, nu mai au comunicații, nu mai au aviație. Mai au puțin rachete, iar dronele le sunt aruncate în aer peste tot. Nu mai au nimic”.

În privința rachetelor, Trump spune că Teheranul a „lansat tot ce putea lansa” și a amenințat că dacă „vor face ceva rău, acesta va fi sfârșitul Iranului, și nu veți mai auzi acest nume niciodată”.

Președintele rus Vladimir Putin a avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, a informat luni consilierul prezidențial al Kremlinului pentru relații internaționale Iuri Ușakov, citat de agenția Tass.

„A fost o discuție constructivă, foarte sinceră și profesională”, a precizat Kremlinul.

Putin a avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc.

Președintele rus Vladimir Putin a avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, a informat luni consilierul prezidențial al Kremlinului pentru relații internaționale Iuri Ușakov, citat de agenția Tass.

„A fost o discuție constructivă, foarte francă și profesională”, a precizat Kremlinul.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va desfășura 8 fregate, două nave de tip port-elicopter și portavionul nuclear Charles de Gaulle în estul Mediteranei și Marea Roșie, informează CNN.

Măsura este una „defensivă”, a precizat Macron.

„Obiectivul nostru e să păstrăm o postură strict defensivă, alături de toate țările atacate de Iran, pentru credibilitate și o contribuție la dezescaladarea crizei regionale”, a spus Macron.

Statele Unite au interceptat mesaje cifrate despre care se crede că provin din Iran și care ar putea semnala declanșarea unor operațiuni din partea așa-numiților „agenți în adormire” care sunt inflitrați de mai multă vreme în afara Iranului în anumite țări, pentru comiterea de acțiuni pe teritoriul țărior occidentale, informează ABC News.

Guvernul SUA a emis în acest sens o alertă structurilor de securitate americane.

Transmisiunea cifrată a fost emisă „în mai multe țări” la puțin timp după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ucis în prima zi a conflictului, 28 februarie, în urma atacului americano-israelian.

Alerta precizează că „nu există o amenințarea operațională pentru o locație anume”, dar agențiile de securitate din SUA sunt sfătuite să-și sporească activitățile de monitorizare a frecvențelor radio.

Mai mulți oficial americani și-au exprimat temerea față de această posibilitate ca agenți sub acoperire iranieni aflați în Occident să fie folosiți în acțiuni de răzbunare ale Teheranului.

Președintele SUA, Donald Trump, a spus luni că va oferi azil politic membrelor echipei de fotbal a Iranului aflate acum în Australia, în cazul în care autoritățile de la Canberra nu vor accepta să le ofere azil.

„Australia face o gravă greșeală umainitară dacă permite echipei naționale de fotbal feminin a Iranului să plece înapoi în Iran, unde, cel mai probabil, vor fi ucise. Nu faceți asta, domnule prim-ministru, oferiți-le azil politic. Dacă nu o faceți, o să o facă SUA”, a spus Trump, într-un mesaj postat pe Truth Social.

Cinci jucătoare din lotul feminin de fotbal iranian au părăsit hotelul echipei din Australia și se află în prezent în siguranță la poliție

Fotbalistele, care au jucat în Cupa Asiei feminină din Australia, se află în centrul unor apeluri tot mai numeroase pentru blocarea ieșirii lor din țară de teama persecuțiilor în Iran, țara lor de origine, aflată în război cu SUA şi Israel. Înaintea primului lor meci de luni, fotbalistele au tăcut în timpul imnului național iranian, un gest pe care nu l-au explicat, dar care a fost interpretat de unii radicali din Iran ca un semn de trădare.

Jucătoarele au fost forțate să cânte imnul național înaintea celui de-al doilea meci de joi, iar duminică, înaintea înfrângerii cu 2-0 în fața Filipinelor, au cântat din nou imnul și au făcut un salut militar.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat luni, în cadrul unei scurte vizite efectuate în Cipru, pregătirea unei viitoare misiuni internaţionale "pur defensive" pentru "redeschiderea" strâmtorii Ormuz, astfel încât petrolul şi gazele să poată fi transportate liber, această nouă misiune fiind parte a unei importante desfăşurări militare franceze în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de Agerpres.

Cu această ocazie, şeful statului francez s-a deplasat la aeroportul militar din Paphos, în sud-vestul insulei mediteraneene, care a fost lovit de o dronă la scurt timp după începerea ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului în 28 februarie, pentru a-l asigura pe omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, de sprijinul său.

"Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată", a declarat preşedintele francez.

"Nu vom accepta ca nici măcar o bucăţică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului", a afirmat Macron, căruia în conferinţa de presă i s-a alăturat şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Preşedintele francez a reiterat că este vorba de acţiuni "strict defensive, departe de orice angajament militar". Franţa, Italia şi Spania au trimis fiecare câte o fregată în zonă.

Emmanuel Macron s-a îndreptat apoi, în cursul după-amiezii, către portavionul francez Charles de Gaulle, care se află acum în largul insulei Creta, după ce a fost redirecţionat, la ordinul său, către estul Mediteranei, după izbucnirea conflictului.

Portavionul se află în centrul unui important dispozitiv naval francez, căruia i se vor adăuga "opt fregate" şi "două portelicoptere amfibii" într-o zonă vastă ce include estul Mediteranei, Marea Roşie şi strâmtoarea Ormuz din Golf, a indicat preşedintele francez.

El a anunţat în special că Franţa va contribui "pe termen lung" cu "două fregate" la operaţiunea Aspides, lansată în 2024 de Uniunea Europeană în Marea Roşie, sub comanda Greciei. O fregată franceză participa deja la această operaţiune.

Prim-ministrul grec i-a invitat pe colegii săi europeni să consolideze această operaţiune cu mai multe mijloace navale.

UE s-a declarat dispusă "să adapteze şi să-şi întărească şi mai mult" misiunile de protecţie maritimă, au declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, la încheierea unei reuniuni prin videoconferinţă cu mai mulţi lideri din Orientul Mijlociu.

Dincolo de aceasta, "suntem pe cale de a pune în aplicare" o "misiune pur defensivă, strict de însoţire în scopul de a permite, de îndată ce va fi posibil, după ieşirea din faza cea mai fierbinte a conflictului escortarea navelor port-containere şi a petrolierelor pentru redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz", a afirmat şeful statului francez.

Aceasta este "esenţial pentru comerţul internaţional, dar de asemenea pentru circulaţia gazelor şi a petrolului care trebuie să poată pleca din nou din această regiune", a afirmat Macron, în timp ce impracticabilitatea strâmtorii, din cauza conflictului, a făcut ca preţurile la hidrocarburi să crească vertiginos în ultimele zile.

Emmanuel Macron a asigurat că pregăteşte această misiune "strict paşnică" împreună cu parteneri "europeni şi non-europeni". Partea franceză a evocat discuţii în aceste sens cu India şi alte ţări asiatice puternic afectate de situaţia actuală.

Franţa, care asigură preşedinţia G7 în acest an, se pregăteşte pentru o reuniune a miniştrilor energiei, preconizată pentru marţi, în marja unui summit la Paris asupra energiei nucleare civile. "Mi-aş dori să putem mobiliza o coordonare strânsă la nivelul G7 pentru a gestiona cât mai bine problemele energetice", a declarat preşedintele francez, care a spus că ţările din acest grup (Franţa, SUA, Regatul Unit, Italia, Germania, Canada şi Japonia) iau în considerare, printre alte opţiuni posibile, şi utilizarea rezervelor lor strategice.

Scurta vizită în Cipru i-a permis lui Emmanuel Macron să-şi reafirme celelalte obiective, între care protejarea ţărilor din Golf vizate de atacurile iraniene şi a cetăţenilor francezi din regiune.

După ce a vorbit în această dimineaţă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în timpul zborului său spre Cipru, preşedintele francez a cerut din nou grupării pro-iraniene Hezbollah să "înceteze toate atacurile de pe teritoriul libanez".

"Israelul trebuie să înceteze operaţiunile militare şi atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Libanului şi pentru ca forţele armate libaneze, singura forţă legitimă, să asigure securitatea teritoriului libanez", a insistat el.

Cel puțin trei bombardiere americane B-52 au aterizat la baza RAF Fairford din Marea Britanie, semnalând pregătiri pentru potențiale atacuri susținute cu bombardiere grele împotriva Iranului

NEW: At least three U.S. B-52 bombers have landed at RAF Fairford in the U.K., signaling preparations for potential sustained heavy bomber strikes against Iran.

Source: Airport Action pic.twitter.com/LmSKVQvX9I

— Clash Report (@clashreport) March 9, 2026

Iranul a lansat luni 17 rachete balistice și 6 drone asupra Qatarului, potrivit Ministerului Apărării din emiratul din Golf.

Qatar a interceptat toate rachetele și dronele, susține Doha. .

Șeful diplomației americane, Marco Rubio, spune că „lumea va fi mai sigură” după ce „misiunea” americanilor în Iran va fi îndeplinită.

„Lumea va fi un loc mai sigur și mai bun atunci când această misiune va fi îndeplinită”, a spus Rubio, referindu-se la războiul din Iran.

Vorbind la un eveniment la Washington DC, Rubio a spus că Statele Unite sunt angajate într-o misiune care vizează „cel mai mare deținător de ostatici din lume, principalul sponsor al terorismului la nivel mondial — regimul din Iran”.

El a afirmat că obiectivele misiunii sunt clare și includ distrugerea „capacității acestui regim de a lansa rachete, distrugerea fabricilor care produc aceste rachete și distrugerea marinei sale”.

„Suntem deja pe drumul cel bun pentru a atinge acest obiectiv”, a spus el.

„În fiecare zi, acest regim din Iran are mai puține rachete, are mai puține lansatoare, fabricile lor funcționează tot mai puțin, iar marina lor este devastată”.

Emmanuel Macron, președintele Franței, se află în prezent într-o vizită în Cipru pentru a se întâlni cu liderii grec și cipriot, într-un gest de „solidaritate”, după ce o dronă iraniană a lovit o bază aeriană britanică din sudul insulei.

În cadrul unei conferințe de presă la Paphos, președintele francez a declarat: „Când Ciprul este atacat, Europa este atacată”.

Președintele Franței a spus că Franța va desfășura două fregate — un tip de navă de război — ca parte a misiunii navale a Uniunii Europene pentru protejarea transportului maritim în Marea Roșie.

„Suntem în proces de organizare a unei misiuni pur defensive, de escortă, care trebuie pregătită împreună atât cu state europene, cât și cu state din afara Europei”, a spus el.

BBC Persian - canalul BBC în limba persană - a primit răspunsuri de la oameni din Iran despre reacția lor la numirea lui Mojtaba, fiul lui Ali Khamenei, în funcția de noul lider suprem al țării.

O femeie din Teheran, în vârstă de aproximativ 40 de ani, îl descrie pe Mojtaba ca fiind „mai rău decât tatăl său”.

„Dacă este în viață, cred că SUA și Israelul îl vor viza. Până când a fost ales aseară, toată lumea scanda împotriva lui Mojtaba. Nimeni nu-l acceptă, cu excepția susținătorilor acestui regim”, spune ea.

O altă femeie din Teheran, în vârstă de vreo 20 de ani, spune că acesta este „chiar mai opresiv decât tatăl său”.

„Sper din tot sufletul ca viețile lor [ale oficialilor] să se sfârșească în război; altfel, dacă suntem sub conducerea lui, suntem cu toții morți”, spune ea.

Un bărbat de 20 de ani din Karaj spune: „Nici măcar nu-i auzisem numele înainte și nici nu-l luasem în serios.”

El spune că „acum va deveni clar dacă Trump a făcut o înțelegere cu ei sau nu”.

Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că a detectat astăzi 15 rachete balistice și 18 drone din Iran, informează Times of Israel.

Doisprezece dintre rachete au fost distruse, în timp ce trei au căzut în mare, iar 17 dintre drone au fost interceptate, în timp ce unul a căzut pe teritoriul țării, scrie ministerul pe X, fără a raporta noi victime.

De când Iranul a început atacurile sale de represalii în Golf, în contextul campaniei de bombardament americane și israeliene împotriva Republicii Islamice, ministerul afirmă că „au fost detectate un total de 253 de rachete balistice. Dintre acestea, 233 au fost distruse, 18 au căzut în mare, iar 2 au aterizat în țară. De asemenea, au fost detectate un total de 1.440 de drone iraniene, dintre care 1.359 au fost interceptate, în timp ce 81 au căzut pe teritoriul țării. De asemenea, au fost detectate și distruse 8 rachete de croazieră.”

SUA şi-au suspendat serviciile consulare în sudul Turciei şi au ordonat personalului diplomatic neesenţial să părăsească regiunea „din cauza riscurilor de securitate”, a anunţat, luni, Departamentul de Stat american într-un comunicat.

„Pe 9 martie 2026, Departamentul de Stat a ordonat angajaţilor guvernului american neesenţiali şi membrilor familiilor lor să părăsească consulatul general din Adana din cauza riscurilor de securitate. Consulatul american din Adana şi-a suspendat toate serviciile consulare", a transmis Departamentul de Stat, în a zecea zi a războiului între Iran, Israel şi SUA.

„Americanii care reşedinţa în sud-estul Turciei sunt puternic încurajaţi să părăsească regiunea chiar acum”, se afirmă în comunicatul preluat de Agerpres.

În apropierea consulatului american din Adana, situat în sudul Turciei şi aproape de frontiera siriană, se află baza aeriană de la Incirlik, utilizată de forţele americane în cadrul NATO.

De la începutul războiului, Iranul a lansat rachete şi drone pe o arie extinsă în Orientul Mijlociu, vizând numeroase ţări din regiune cu scopul de a lovi interesele americane.

O rachetă lansată de Iran şi care se îndrepta spre spaţiul aerian turc a fost interceptată şi distrusă miercurea trecută de sistemul de apărare antiaeriană al NATO.

Iranul a lansat o altă rachetă balistică asupra Turciei.

Ministerul Apărării din Turcia afirmă că o rachetă balistică lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc și a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană ale NATO.

Deșeuri au căzut lângă Gaziantep, fără a se raporta victime.

Într-un comunicat publicat de presa iraniană, Forțele Revoluționare Islamice din Iran au anunțat că marina sa a vizat baza aeriană pentru elicoptere al-Adiri din Kuweit cu drone și rachete de croazieră.

Aceasta a susținut că a distrus rezervoarele de combustibil și gaz ale bazei, rampele pentru elicoptere americane, facilitățile logistice și de sprijin.

Forțele Aeriene Israeliene au lansat un nou val de lovituri aeriene „extinse” în Teheran, Isfahan și în sudul Iranului, anunță IDF.

IDF spune că loviturile vizează „infrastructura regimului terorist iranian”.

Loviturile lansate de Israel sâmbătă asupra a 30 de depozite de combustibil iraniene au depășit cu mult ceea ce se aștepta SUA atunci când Israelul a informat guvernul american în avans, declanșând primul dezacord semnificativ dintre aliați de la începutul războiului, în urmă cu opt zile, potrivit unui oficial american, unui oficial israelian și unei surse familiarizate cu situația, citate de Axios.

Administrația Trump se teme că loviturile israeliene asupra infrastructurii care deservește populația civilă din Iran ar putea avea un efect strategic invers, mobilizând societatea iraniană în sprijinul regimului și determinând creșterea prețurilor petrolului.

Loviturile aviației israeliene de sâmbătă au provocat incendii de proporții la Teheran, cu flăcări vizibile de la kilometri distanță și nori groși de fum care au acoperit capitala iraniană.

IDF a afirmat într-un comunicat că depozitele de combustibil „sunt folosite de regimul iranian pentru a furniza combustibil diferiților consumatori, inclusiv structurilor sale militare”.

Un oficial militar israelian a spus că loviturile au avut, parțial, rolul de a transmite Iranului să înceteze atacurile asupra infrastructurii civile israeliene. Oficialii israelieni și americani au declarat că IDF a informat armata SUA înaintea loviturilor.

Totuși, un oficial american a spus că armata SUA a fost surprinsă de amploarea acestora. „Nu credem că a fost o idee bună”, a declarat un oficial american de rang înalt. Un oficial israelian a spus că mesajul transmis de SUA către Israel a fost: „WTF”.

Casa Albă și IDF nu au comentat, a informat Axios.

Deși instalațiile lovite nu sunt pentru producția petrolului, oficialii americani sunt îngrijorați că imaginile cu depozite în flăcări ar putea speria piețele petroliere și ar putea împinge prețurile energiei și mai sus.

„Președintelui nu-i place atacul. El vrea să salveze petrolul. Nu vrea să fie ars. Și asta le amintește oamenilor de prețuri mai mari la benzină”, a declarat pentru Axios un consilier al lui Trump.

Purtătorul de cuvânt al cartierului general militar iranian, Khatam al-Anbiya, care coordonează operațiunile militare, a avertizat că dacă atacurile asupra infrastructurii petroliere a Iranului continuă, regimul ar putea răspunde cu lovituri similare în întreaga regiune.

El a adăugat că Iranul nu a vizat până acum infrastructura regională de combustibil și energie, dar a avertizat că, dacă acest lucru se va întâmpla, prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, unul dintre cei mai importanți oficiali ai regimului, a avertizat că, dacă atacurile asupra infrastructurii vor continua, Iranul va riposta „fără întârziere”.

Potrivit unui oficial american, acest dezacord și așteptările SUA privind evoluția războiului vor fi discutate la nivel politic înalt între cei doi aliați.

Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului iranian Ali Khamenei, care a fost ucis în urma unui atac americano-israelian chiar la începutul războiului, a fost ales ca succesor al acestuia - cu câteva zile mai târziu decât era așteptat - și este acum liderul suprem al Iranului.

Dar în timp ce tatăl lui era o figură arhicunoscută, Mojtaba, în vârstă de 56 de ani, a stat în umbră. Nu a ocupat niciodată o funcție guvernamentală, nu a susținut discursuri publice și nu a acordat interviuri și doar câteva fotografii și videoclipuri cu el au fost publicate de-a lungul timpului, potrivit BBC.

Totuși, de ani de zile au existat zvonuri că ar fi avut o influență considerabilă în culisele puterii din Iran.

Rapoarte diplomatice americane, publicate de WikiLeaks la sfârșitul anilor 2000, îl descriau drept „puterea din spatele robelor”, fiind considerat un persoanj „capabil și autoritar” în cadrul regimului.

Cu toate acestea, alegerea lui ar putea fi controversată. Republica Islamică a fost fondată în 1979, după răsturnarea monarhiei, iar ideologia sa se bazează pe principiul că liderul suprem trebuie ales pentru statutul său religios și pentru leadershipul dovedit, nu prin succesiune ereditară.

Citește continuarea AICI.

Kremlinul a anunțat luni că președintele rus Vladimir Putin i-a trimis o telegramă de felicitare lui Mojtaba Khamenei pentru numirea sa în funcția de lider suprem al Iranului.

„Acum, când Iranul se confruntă cu o agresiune armată, munca dumneavoastră în această înaltă funcție va necesita, fără îndoială, mult curaj și dăruire. Sunt încrezător că veți continua cu onoare munca tatălui dumneavoastră și veți uni poporul iranian în fața încercărilor grele”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Conform declarației, Putin a reiterat sprijinul Moscovei pentru Teheran, afirmând că Rusia va rămâne un partener de încredere pentru Iran.

Citește continuarea AICI.

Acțiunile de pe piețele europene au scăzut în această dimineață, pe fondul reacției investitorilor la creșterea prețului petrolului.

Indicele FTSE 100 din Londra a scăzut cu 1,1%, în timp ce indicele Dax din Germania și Cac 40 din Franța au pierdut fiecare aproximativ 2%.

Aproape toate acțiunile sunt tranzacționate în scădere, însă indicele britanic nu a coborât la fel de mult deoarece giganții petrolieri listați la Londra, BP și Shell, se numără printre puținele companii ale căror acțiuni au crescut în această dimineață.

Mai devreme, piețele bursiere asiatice au scăzut puternic, indicele Nikkei 225 din Japonia prăbușindu-se cu peste 5%.

Susannah Streeter, strateg-șef de investiții la Wealth Club, spune că creșterea bruscă a prețurilor petrolului are potențialul de a crea „o combinație toxică de șocuri pentru economii”, informează BBC.

Creșterea prețurilor este de natură să alimenteze inflația, ceea ce ar putea însemna că băncile centrale vor trebui să mențină ratele dobânzilor mai ridicate pentru mai mult timp. Această combinație de prețuri mai mari la energie și costuri mai ridicate ale împrumuturilor ar reprezenta „o frână pentru creștere”, spune ea.

Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, a declarat într-o conferință de presă că în prezent nu există loc pentru discuții privind o încetare a focului.

Atâta timp cât atacurile continuă, „nu are rost să vorbim despre altceva decât despre apărare și represalii împotriva inamicilor”, a spus Baghaei, întrebat despre posibilitatea unui armistițiu.

Donald Trump a declarat, săptămâna trecută, că liderii iranieni „sunau” și întrebau „cum se poate face un acord”, dar a spus că le-a transmis că este prea târziu.

El a mai spus ulterior că războiul se va încheia doar în cazul unei „capitulări necondiționate” a Iranului.

Baghaei a negat și că atacurile asupra Azerbaidjanului, Turciei și Ciprului ar fi fost lansate de armata iraniană de pe teritoriul Iranului.

Explozii au fost auzite deasupra Dubaiului la începutul zilei de luni, devreme, iar în zonă a fost observată activitatea avioanelor de vânătoare.

Autoritatea pentru crize și dezastre din Emiratele Arabe Unite a confirmat că sistemele de apărare aeriană intervin pentru a contracara o amenințare cu rachete. Locuitorilor li s-a recomandat „să rămână într-un loc sigur”.

Patru persoane au fost ucise în urma atacurilor iraniene asupra EAU, a anunțat, duminică ministerul apărării emiratez.

Autoritățile din Abu Dhabi au anunțat că o persoană a suferit răni ușoare, iar o alta a fost rănită moderat după ce rămășițe ale unor proiectile au căzut în două locuri.

Incidentul s-a produs după ce sistemele de apărare aeriană au interceptat amenințări venite din aer.

Anterior, Ministerul Apărării al Emiratelor Arabe Unite a transmis că a răspuns la amenințări cu rachete și drone provenite din Iran.

Iranul a lansat primul atac cu rachete de la instalarea noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, potrivit unei postări publicate pe canalul de Telegram al televiziunii de stat IRIB.

O imagine publicată pare să arate un proiectil pe care sunt inscripționate cuvintele: „La dispoziția dumneavoastră, Sayyid Mojtaba”. (n. red. - Sayyid este un titlu onorific islamic care este rezervat celor cu descendență genealogică confirmată din profetul Mahomed).

Noul lider suprem al Iranului își începe domnia ca om „vânat”, în condițiile în care Israelul și SUA au anunțat deja că nu-l consideră un lider „acceptabil”. După ce o mare parte a familiei sale a fost deja lichidată în bombardamente, este de așteptat că Mojtaba Khamenei va fi de acum o țintă predilectă a atacurilor SUA și Israel.

Noul lider suprem este descris drept „rănit” — însă există mister în jurul semnificației acestui lucru, relatează Sky News.

Până acum, Mojtaba Khamenei nu a fost nici văzut și nici nu a făcut vreo declarație publică.

El este a treia persoană care preia această funcție de la Revoluția Islamică din 1979 și îi urmează tatălui său, după ce acesta a fost ucis la începutul războiului. De fapt, au existat speculații că și el ar fi fost ucis la începutul războiului.

Presa de stat iraniană l-a descris drept „janbaz”, termen care înseamnă „rănit de inamic”, în „războiul Ramadanului” — așa cum numește Teheranul conflictul.

Nu este însă clar dacă acest lucru se referă la răni suferite în actualul război, un analist sugerând ulterior că aceste răni ar putea proveni din perioada serviciului său în războiul Iran-Irak din anii 1980.